Stimate Doamne Director/ Stimați Domni Directori,
Stimați Profesori,
Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad, prin punctul muzeal Muzeul Etnografic „Gheorghe Focșa” din comuna Șuletea, vă adresează invitația de a descoperi, împreună cu elevii dumneavoastră, un spațiu dedicat valorificării, conservării și transmiterii patrimoniului cultural și etnografic al comunităților rurale din această parte a județului Vaslui.
Un parcurs muzeal dedicat satului și oamenilor săi
Aflat în centrul localității Șuletea, punctul muzeal propune vizitatorilor un parcurs expozițional structurat tematic, având următoarele secțiuni: „Biserica satului”, „Școala satului”, „Galeria Personalităților”, „Atelierul meșteșugăresc” și „Casa tradițională”, fiecare dintre aceste spații ilustrează aspecte fundamentale ale vieții rurale. Tematica a fost structurată astfel încât să reflecte principalele componente ale vieții tradiționale rurale: spiritualitate, educație, meșteșuguri, personalități locale și universul domestic, oferind un parcurs expozițional coerent și în același timp atractiv.
„Biserica satului”
La intrarea în muzeu, vizitatorii sunt întâmpinați de o sală dedicată „Bisericii satului”, instituție fundamentală în viața comunității rurale. Central, expoziția explorează printr-un un mic ansamblu tematic momentul cununiei, prezentat ca o metamorfoză culturală și spirituală în instituția sacră a familiei care dă sens devenirii umane. Spațiul prezintă bunuri culturale precum: obiecte de cult specifice bisericilor de sat, o catapeteasmă veche, un perete votiv cu două icoane, un scaun arhieresc și mai multe icoane din lemn, textile liturgice, cărți bisericești, Sfinte cruci, potire, disc, steluțe, sfeșnic, serafim, fotografii și documente privind viața religioasă;
Această sală introduce vizitatorul în universul spiritual al comunității și marchează începutul traseului expozițional.
„Școala satului”
Imediat în dreapta intrării se află sala dedicată „Școlii satului”, concepută ca o reconstituire fidelă a unei săli de clasă tradiționale cu specific mixt. Acest spațiu readuce în prim-plan atmosfera învățământului rural de altădată, fiind configurat pe mai multe paliere documentare și muzeografice: universul didactic și manualele de epocă evidențiază evoluția procesului de alfabetizare. Multe dintre aceste bunuri de patrimoniu, ce includ abecedare, cărți de lectură și manuale de aritmetică, oferă o perspectivă clară asupra programelor școlare din secolele trecute. Fondul arhivistic și justificarea istorică susțin discursul muzeografic fundamentat științific de un dens fond documentar obținut în colaborare cu Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Vaslui. Documentele oficiale expuse evidențiază eforturile instituționale pentru înființarea școlilor în mediul rural și, mai ales, campaniile de conștientizare privind „trebuința trimiterii copiilor la școală”, o provocare majoră a epocii în combaterea absenteismului și a analfabetismului în comunitățile agrare.
Sala are rol educativ și evocă importanța școlii în formarea generațiilor din mediul rural. Prin această organizare, secțiunea „Școala satului” demonstrează modul în care pătrunderea științei de carte a transformat structura socială și mentalitățile lumii rurale din regiune.
Spațiul include obiecte precum: mobilier didactic (catedră) și bănci vechi din lemn; tablă, manuale și rechizite școlare de epocă; fotografii și documente privind evoluția învățământului în localitate; panouri ilustrative cu domnitori români.
„Galeria Personalităților”
În continuarea traseului, vizitatorul pătrunde în Galeria Personalităților, un spațiu dedicat oamenilor de seamă ai zonei, care au contribuit la dezvoltarea culturală, științifică, educațională sau socială a comunității. Această secțiune expozițională foto-documentară prezintă cinci personalități din comuna Șuletea, județul Vaslui:
Gheorghe Focșa, etnolog și patronul spiritual al acestui muzeu, originar din zonă (Rășcani, comuna Șuletea); unul din întemeietorii Muzeului Satului din București și directorul acestuia timp de 30 ani. A făcut parte din echipele de tineri studenți coordonate de Dimitrie Gusti, participând la campanii de cercetare a satelor, prin care se urmărea o analiză pluridisciplinară a vieții rurale.
Virgil Caraivan, scriitor și unul dintre „cei mai iubiți oameni ai comunei”, autor al unor lucrări inspirate din viața satului și promotor al valorilor culturale locale.
Constantin Petrescu, biolog și profesor de botanică, cel care a descoperit și documentat numeroase specii vegetale, contribuind semnificativ la cunoașterea florei românești prin activitatea sa științifică.
Victor Ion Popa, artist, dramaturg și reper al culturii românești. A iubit în mod deosebit viața satului (com. Dodești învecinată cu Șuletea), pe care a evocat‑o în scrierile și amintirile sale. Personalitatea sa complexă, activitatea literară și contribuția la dezvoltarea teatrului românesc îl transformă într-un model cultural pentru întreaga regiune.
Laurențiu Șoitu, profesor universitar dr. emerit, și Dr. Honoris Causa, cel care a contribuit la dezvoltarea învățământului și cercetării în domeniul științelor educației, fiind recunoscut pentru activitatea sa academică, pentru lucrările publicate și pentru implicarea în formarea generațiilor de profesori. Originar din zonă, a păstrat o legătură strânsă cu comunitatea, promovând valorile culturale locale și sprijinind inițiativele educaționale și culturale ale regiunii.
Aceste personalități ale comunei sunt evocate prin: portrete, fotografii, cărți și documente: tipărite și semnate olograf; biografii și realizări ale personalităților locale; obiecte personale cu valoare memorialisatică și alte obiecte. Mașina de scris este exponatul central în jurul căruia gravitează activitatea tuturor personalităților reprezentative pentru comuna Șuletea.
Această sală pune în valoare patrimoniul uman al comunității și creează o legătură între tradiție și modernitate.
„Atelierul meșteșugăresc”
În partea stângă a clădirii se află un spațiu amplu destinat „Atelierului meșteșugăresc” , conceput ca un loc interactiv, în care vizitatorii pot descoperi meșteșugurile tradiționale ale zonei. Această secțiune ilustrează viața economică a satului, ocupațiile fundamentale și preocupările casnice care au guvernat viața comunităților rurale din regiune: arta textilă ilustrează universul domestic feminin, prin piese vestimentare sau elemente de decor interior. Activitatea, profund ritualizată prin intermediul șezătorilor, evidențiază stăpânirea unor tehnici complexe de tors, dărăcit, urzit, cusut și țesut la războiul de țesut; arhitectura vernaculară și prelucrarea artistică a lemnului reliefează abilitățile tehnice ale bărbaților în raport cu mediul forestier local. Dincolo de dogăria utilitară (făurirea vaselor mari pentru stocarea vinului și a cerealelor), secțiunea reliefează cioplirea decorativă a elementelor structurale ale casei (stâlpi de pridvor, grinzi) și a mobilierului de zestre, bogat ornamentat; fierăritul și mecanica țărănească ingenioasă reconstituie rolul vital al meșteșugurilor metalurgice de suport în economie agrariană. Activitatea din forjă acoperea producția de unelte pentru munca câmpului, potcovitul animalelor și feroneria arhitecturală, funcționând ca o verigă de legătură între toate celelalte ramuri productive ale comunității; economia agropastorală (agricultura și creșterea animalelor) reprezintă fundamentul existențial al comunităților rurale. Spațiul ilustrează practicile arhaice legate de cultivarea cerealelor, a viței-de-vie și a plantelor tehnice, dar și păstoritul tradițional. Sunt evidențiate uneltele specifice (plugul, secera, grapa) și ciclurile calendaristice ale muncii câmpului, care ritmau întreaga viață socială și spirituală a satului.
„Casa tradițională”
În ultima parte a circuitului de vizitare a muzeului se află reconstituirea unei case tradiționale, organizată ca un interior de gospodărie rurală. Aceasta cuprinde două camere și o tindă. Inventarul bunurilor expuse prezintă obiecte de mobilier, lăzi de zestre, război de țesut, vase de ceramică, vas de apă din lemn, instrumente de uz casnic din metal sau lemn, mai multe elemente textile de uz casnic: ștergare, țolice, perne, pilote și pături țesute; ștergare (de perete, de icoană, de masă), fețe de masă brodate, fețe de pernă cu motive tradiționale, obiecte de cult: icoane, obiecte artizanale: vase ceramice; colțul cu patul, colțul cu masa, colțul cuptorului de gătit.
Reconstituirea oferă vizitatorului o imagine completă asupra modului de viață tradițional, a organizării spațiului domestic și a valorilor culturale ale comunității.
Muzeul – spațiu de învățare și experiență pentru copii
Considerăm că apropierea copiilor de patrimoniul local este esențială pentru formarea unei relații autentice cu istoria și cultura comunității. Muzeul nu trebuie să fie perceput doar ca un spațiu în care sunt păstrate obiecte vechi, ci ca un loc viu de învățare, dialog și experiență.
În acest sens, personalul de specialitate al Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad își propune să dezvolte, în colaborare cu unitățile de învățământ din zonă, programe și ateliere educaționale destinate copiilor, organizate cel puțin o dată pe lună, cu tematici diverse, adaptate vârstei și intereselor participanților. Aceste activități urmăresc să stimuleze imaginația, îndemânarea și curiozitatea celor mici, prin explorarea unor meșteșuguri și tehnici variate – de la pictură și origami, până la modelaj în lut.
- Atelier de pictură pe sticlă;
- Atelier de Origami pentru copii;
- Arta olăritului – demonstrație de olărit;
În funcție de specificul atelierului, copiii vor putea avea ocazia să observe, să descopere, să pună întrebări și să experimenteze, transformând vizita la muzeu într-o experiență educativă memorabilă. Ne dorim, totodată, ca aceste activități să devină un prilej de colaborare permanentă între muzeu și școală și să contribuie la dezvoltarea unor proiecte comune dedicate patrimoniului cultural local.
Preț de vizitare: 3 lei/elev;
Preț de atelier: 15 lei/atelier;
Program de vizitare: interval orar 8.00-16.00, de miercuri până duminică.
Pentru mai multe detalii și pentru programări puteți apela numărul de telefon: 0335 405 692.
Invitație la colaborare
Prin prezenta, vă adresăm invitația de a include Muzeul Etnografic „Gheorghe Focșa” din Șuletea în activitățile educative, extracurriculare și culturale desfășurate de unitatea dumneavoastră de învățământ.
Cadrele didactice interesate sunt invitate să ne contacteze pentru stabilirea vizitelor de grup și pentru identificarea unor modalități de colaborare adaptate profilului și vârstei elevilor.
Considerăm că întâlnirea dintre copii și patrimoniul local poate contribui la dezvoltarea curiozității, a spiritului de observație și a respectului pentru tradiție și pentru valorile comunității, oferind în același timp copiilor posibilitatea de a descoperi că istoria nu se află doar în manuale, ci și în obiectele, poveștile, oamenii și locurile din jurul lor.
Vă așteptăm cu drag să descoperim împreună satul de altădată și să construim, prin intermediul muzeului, punți între generații.
Muzeul Etnografic „Gheorghe Focșa” – Șuletea
Punct muzeal al Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad
Adresă: Str. Alexandru Ioan Cuza, nr. 13A, Șuletea, jud. Vaslui
Cu deosebită considerație,
Director, Mircea Mamalaucă