Momentul de început, pe drumul dezvoltării acestei secţii, l-a constituit înfiinţarea Casei memoriale „Gh. Gheorghiu Dej” (1966).

Existenţa unui patrimoniu care cuprindea  bunuri culturale ce aparţineau unor mari personalităţi naţionale, originare din Bârlad, a condus la apariţia unei noi secţii a muzeului, numită „Oameni de seamă ai Bârladului” (1977-1978).

Octavian V. Stoica (1942 – 1995)

În anul 1997, a intrat în circuitul pentru vizitare Casa memorială „Octavian Vasile Stoica”. Această locuinţă, situată în blocul A2 (etajul 1) de pe Bulevardul Epureanu numărul 49,  a fost donată muzeului nostru în anul 1996 cu tot ce se afla în apartament.

Biblioteca (peste 2700 de cărţi ale unor autori din literatura română şi universală), piesele de mobilier, manuscrisele, tablourile ce aparţin artiştilor Florentina Marinescu, Bogdan Pietriş, Tudor George, Anghel Neagu, Suzana Fîntînaru, N. Popa etc. şi obiectele personale ale scriitorului, recompun atmosfera de lucru a acestei personalităţi bârlădene.

Evoluţia culturii bârlădene în perioada secolelor XIX-XX 

Acest segment al expoziţiei este redat pe două perioade: modernă şi contemporană.

Perioada modernă a însemnat un moment important în dezvoltarea societăţii româneşti. Pe plan local a fost momentul când instituţiile de învăţământ, de cultură şi presa şi-au definit locul şi şi-au motivat necesitatea înfiinţării lor. Aşa au apărut Clasul Codreanu (devenit în anul 1858 Gimnaziul Codreanu, iar în 1864, Liceu) – rod al ctitoriei fraţilor Neculai şi Gheorghe Roşca Codreanu; Şcoala Normală de Învăţători „Principele Ferdinand I” (1870) – ca urmare a demersurilor întreprinse de pedagogul Ioan Popescu (1830-1901).

Apariţia primelor publicaţii bârlădene a fost rezultatul activităţii intelectualităţii   locale şi a tipografiilor, care au scos la lumină un număr însemnat de publicaţii (ziare şi reviste).

Această perioadă a fost marcată şi de apariţia Societăţilor cultural-ştiinţifice, cu rol centralizator în afirmarea spiritualităţii româneşti (Societatea pentru Învăţătura Poporului Român, Liga pentru Unitatea Culturală a Românilor, Ateneul Român, Academia Bârlădeană). De asemenea, aducem în centrul atenţiei şi cele două societăţi muzicale importante: Societatea „Filarmonica” (20 februarie 1898) şi Societatea „Armonia” (1901), cea din urmă fiind un „satelit” al primei societăţi, aflată sub conducerea profesorului Eugen Bulbuc (n. 1872, Ciortești – d. 1949, Bârlad).

Secția Personalități Bârlădene și Bibliotecă funcționează sub această titulatură, din 2019, prin comasarea patrimoniului muzeal dedicat personalităților bârlădene cu biblioteca instituției, cele două având un liant principal – cultura scrisă.

Biblioteca Muzeului „Vasile Pârvan”, o componentă importantă a instituției culturale, face parte din Sistemul Național de Biblioteci, fiind încadrată în categoria bibliotecilor specializate. Bibliografia generală oferă utilizatorilor specifici o varietate de volume, de la lucrări de specialitate actualizate, care ajută specialiștii instituției în activitatea de cercetare, la cărți pentru spirit, care călăuzesc cititorii într-o atmosferă de bogăție evocatoare.[1] Toate acestea, privite împreună, din punct de vedere istoric, literar sau cultural, reprezintă mărturii importante ale evoluției culturii scrise pe teritoriul românesc și contribuie la o mai bună cunoaștere a existenței și evoluției comunităților umane, precum și ale mediului înconjurător.

[1] Valentina Fornea,  Biblioteca Muzeului „Vasile Pârvan” –  de la publicații specializate, la cărți pentru spirit, în Acta Musei Tutovensis. Memorialistică, nr. V, 2020, pp.120-121

Aspectul bibliotecii implică organizarea colecțiilor, cu precădere, pe domenii de interes, sistematico-alfabetic, respectând Clasificarea Zecimală Universală (CZU), astfel încât să se asigure o cât mai mare accesibilitate la raft. Pe lângă acestea, o bună parte din publicații și dubluri de exemplare sunt păstrate în depozit. Numărul de volume primite a crescut semnificativ, de la an la an, și din lipsa unui singur spațiu de expunere cuprinzător, colecțiile au fost atribuite secțiilor muzeului din cele două locații: sediul central și cel din bld. Republicii, nr. 235, în funcție de domeniul de încadrare specific:

• La sediul central al muzeului sunt păstrate lucrări de referință, volume și publicații de:
  • istorie;
  •  arheologie;
  • artă.
• La sediul din bld. Republicii, există lucrări de referință, volume și publicații de:

• • literatură română;
  • științe ale naturii;
  • astronomie.

Biblioteca unei instituții culturale are menirea de păstra moștenirea istorică, științifică, literară și artistică a societății, cu scopul de a transmite generațiilor viitoare cunoștințele dobândite de-a lungul timpului, înregistrate pe un suport durabil.

Dintr-o perspectivă diacronică a formării bibliotecii muzeului, funcția custodială a avut un rol semnificativ în procesul de organizare și evidență a volumelor existente în perimetrul cultural, primite prin donații. Nevoia înființării unei biblioteci, ca parte indisolubilă din instituția culturală, a survenit odată cu nevoia de a se constitui un fond bibliografic variat, care să servească studiului și formării specialiștilor din cadrul organismului tutelar. Astfel, cărțile și publicațiile au fost înregistrate în vederea constituirii colecțiilor de documente de bibliotecă accesibile, în principal, muzeografilor, în scop de informare și documentare. De asemenea, volumele din bibliotecă sunt propuse, în scopul valorificării și popularizării, pentru expunere, în proiectul „Exponatul lunii”, în microexpoziții omagiale, când se prezintă opere scrise de autori consacrați și ca instrumente didactice în lecțiile muzeale cu rol specific pedagogic sau în activități de lectură.

Scriptic, primele documente de bibliotecă au intrat în fondul instituției în 1990. De atunci și până în 2017, când am preluat această funcție de bibliotecar, în muzeu nu figura personal specializat în biblioteconomie, care să se ocupe de organizarea și evidența colecțiilor de cărți și publicații, iar persoanele care țineau evidența documentelor de bibliotecă aveau doar rol gestionar. Volumele erau înregistrate în trei registre de inventar pentru domeniile principale ale publicațiilor primite, în legătură directă cu secțiile muzeului: istorie, artă și științele naturii.

În primul registru, au fost inventariate publicații de specialitate cum ar fi primul volum al revistei „Arheologia Moldovei”, apărut la Iași în 1961, cu numărul „1” de inventar, volumul „Contribuţii la cunoaşterea tezaurelor de argint dacice”, Octavian Floca, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1986, „Istoria universală”, vol. III, București, 1959 ș.a. În același timp, au fost luate în evidență puținele cărți de literatură, filosofie sau psihologie existente: „Poeme”, Victor Hugo, „Poezii”, Goethe, „Istoria filozofiei”, M.A. Dinnik, 1958, „Psihologia”, C.N. Cornicov, 1950 ș.a., primul registru dobândind astfel un caracter general de evidență.

„Din istoria descoperirilor geografice”, semnată I.P. Maghidovici, Editura de Stat pentru Literatura Științifică, București, 1953, a primit numărul „1” în registrul aflat la secția Științele Naturii, fiind urmat de alte publicații de profil: „Pedologie generală”, dr. Constantin D. Chiriță, Editura Agro-Silvică, București, 1955, „Metode de cercetare a solului”, 1964, „Manual de fiziologia plantelor”, 1957, „Flora Republicii Populare Române” ș.a. Cărțile și publicațiile din domneniul astronomiei au fost înregistrate din 2020, separat, constituind-se astfel o nouă colecție specifică.

Cel dintâi număr de inventar din registrul de artă, i-a fost atribuit volumului „Istoria generală a arhitecturii”, volumul I, partea I: Arhitectura orânduirii comunei primitive; Arhitectura societății sclavagiste, trad. Din limba rusă și întocmită de un colectiv sub conducerea arh. M. Melicson, București, 1961, urmat de volumul I, partea a II-a, cu numărul „2”. Apoi au fost introduse în colecția de bibliotecă și alte publicații de artă care prezintă biografiile și creațiile unor artiști români renumiți cum ar fi: „Nicolae Grigorescu”, volumul scris de George Oprescu, Ed. Meridiane, București, 1963, cu autoportretul pictorului atașat pe verso-ul filei liminare, „Nicolae Tonitza”, semnat de Petru Comarnescu, din Colecția „Oameni de seamă”, Ed. Tineretului, 1962, „Ștefan Luchian”, de Vasile Drăguț, „Theodor Pallady” de Adina Nanu ș.a. În prezent, biblioteca de artă cuprinde numeroase lucrări de specialitate, albume și cataloage cu lucrări semnate de artiști contemporani.

În timp, colecțiile de bibliotecă s-au diversificat, au fost luate în evidență numeroase volume de istorie, literatură, lingvistică și alte științe umaniste sau științe aplicate. Cele mai multe cărți și publicații provind din donațiile bârlădenilor și ale celor care au dorit să-și popularizeze lucrările (scriitori contemporani, coordonatori, editori, bibliofili, colecționari etc.).

Acestea au îmbogățit colecțiile bibliotecii muzeului cu titluri din domenii diverse, în special din literatură și artă. La acestea, se adaugă schimburile interinstituționale care contribuie la schimb util de informații prin circulația publicațiilor specializate ale altor instituții culturale și nu în ultimul rând, acțiunile de achiziții și/sau abonamente anuale ale muzeului care completează, an de an, colecțiile de carte, publicații și alte documente de bibliotecă.

Bibliotecar Valentina Mureșan