Muzeul "Vasile Pârvan" Bârlad
Secția de Etnografie funcționeză la sediul central al Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad, strada Vasile Pârvan, nr. 1, unde există un depozit specializat pentru patrimoniul etnografic preexistent, un spațiu de activitate pentru specialiști și, de asemenea, spații optime care oferă posibilitatea organizării expozițiilor temporare.
Șecția are un punct de lucru în localitatea Șuletea, județul Vaslui, str. Alexandru Ioan Cuza, nr. 13A, un imobil care găzduiește Muzeul de Etnografie „Gheorghe Focșa”, cu o expoziție de bază dedicată culturii tradiționale locale ce adună peste 400 de bunuri culturale.
Patrimoniul acestei noi secții este unei ample campanii de colectare etnografică, bunurile expuse fiind donate cu generozitate atât de membrii comunității locale, cât și de alte persoane din județul Vaslui și din Republica Moldova. O donație semnificativă provine de la Asociația Culturală „Virgil Caraivan”, care a funcționat o bună vreme în același imobil. Pe lângă donațiile recent intrate în fondul muzeal, expoziția integrează și bunuri culturale cu valoare etnografică și memorialistică preexistente în patrimoniul instituției bârlădene. Acest efort colectiv de recuperare și conservare a contribuit fundamental la valorificarea identității culturale regionale.
Misiune și scop
Misiunea Secției de Etnografie este de a cerceta, documenta, conserva și valorifica patrimoniul cultural material și imaterial al comunităților tradiționale din zona județului Vaslui, reflectând modul de viață, ocupațiile, meșteșugurile, credințele, obiceiurile și expresiile artistice ale acestora. Secția are ca scop protejarea, valorificarea și promovarea patrimoniului etnografic local și regional, facilitând înțelegerea și transmiterea acestuia către publicul larg și către generațiile viitoare.
Obiective
- Cercetarea și documentarea patrimoniului cultural tradițional;
- Conservarea și protejarea patrimoniului etnografic;
- Valorificarea patrimoniului prin expoziții și programe culturale;
- Dezvoltarea și diversificarea colecțiilor;
- Educație muzeală și implicarea comunității;
- Promovarea patrimoniului și dezvoltarea turismului cultural.
MUZEUL DE ETNOGRAFIE „GHEORGHE FOCȘA” ȘULETEA
Tematica expoziției
Muzeul de Etnografie „Gheorghe Focșa” a fost inaugurat și deschis publicului larg la data de 24 iunie 2026, moment corelat strategic cu o sărbătoare majoră a culturii tradiționale românești: Ziua Universală a Iei. Entitatea muzeală este integrată în structura administrativă a Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad. Punctul muzeal de la Șuletea propune vizitatorilor un parcurs expozițional accesibil, structurat tematic, care să urmărească relevanța patrimoniului și potențialul educativ și interpretativ al fiecărei secvențe tematice.
Întocmirea tematicii a avut la bază analiza patrimoniului și specificul cultural al zonei, fiind structurată astfel încât să reflecte principalele componente ale vieții tradiționale rurale: spiritualitate, educație, meșteșuguri, personalități locale și universul domestic, oferind un parcurs expozițional coerent și reprezentativ. În urma evaluării acestor opțiuni, a fost aleasă varianta optimă, care propune un parcurs expozițional accesibil, structurat pe cinci nuclee tematice: spiritualitatea satului („Biserica satului”), educația tradițională („Școala satului”), personalitățile locale („Galeria personalităților”), meșteșugurile tradiționale („Atelier meșteșugăresc”) și universul domestic („Casa tradițională”). Această variantă reflectă identitatea culturală a comunității, valorifică în mod echilibrat patrimoniul existent și permite o interpretare muzeologică modernă, adaptată publicului contemporan.
„Biserica satului”
La intrarea în muzeu, vizitatorii sunt întâmpinați de o sală dedicată „Bisericii satului”, instituție fundamentală în viața comunității rurale. Central, expoziția explorează printr-un un mic ansamblu tematic momentul cununiei, prezentat ca o metamorfoză culturală și spirituală în instituția sacră a familiei care dă sens devenirii umane. Spațiul prezintă bunuri culturale precum: obiecte de cult specifice bisericilor de sat, o catapeteasmă veche, un perete votiv cu două icoane, un scaun arhieresc și mai multe icoane din lemn, textile liturgice, cărți bisericești, Sfinte cruci, potire, disc, steluțe, sfeșnic, serafim, fotografii și documente privind viața religioasă;
Această sală introduce vizitatorul în universul spiritual al comunității și marchează începutul traseului expozițional.
„Școala satului”
Imediat în dreapta intrării se află sala dedicată „Școlii satului”, concepută ca o reconstituire fidelă a unei săli de clasă tradiționale cu specific mixt. Acest spațiu readuce în prim-plan atmosfera învățământului rural de altădată, fiind configurat pe mai multe paliere documentare și muzeografice: universul didactic și manualele de epocă evidențiază evoluția procesului de alfabetizare. Spațiul include obiecte precum: mobilier didactic (catedră) și bănci vechi din lemn; tablă, manuale și rechizite școlare de epocă; fotografii și documente privind evoluția învățământului în localitate; panouri illustrative cu domnitori români.
Multe dintre aceste bunuri de patrimoniu, ce includ abecedare, cărți de gramatică și manuale de aritmetică, oferă o perspectivă clară asupra programelor școlare din secolele trecute. Fondul arhivistic și justificarea istorică susțin discursul muzeografic fundamentat științific de un dens fond documentar obținut în colaborare cu Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Vaslui. Facsimilele documentelor oficiale expuse evidențiază eforturile instituționale pentru înființarea școlilor în mediul rural și, mai ales, campaniile de conștientizare privind „trebuința trimiterii copiilor la școală”, o provocare majoră a epocii în combaterea absenteismului și a analfabetismului în comunitățile agrare.
Secțiunea are rol educativ și evocă importanța școlii în formarea generațiilor din mediul rural. Prin această organizare, secțiunea „Școala satului” demonstrează modul în care pătrunderea științei de carte a transformat structura socială și mentalitățile lumii rurale din regiune.
„Galeria Personalităților”
În continuarea traseului, vizitatorul pătrunde în Galeria Personalităților, un spațiu dedicat oamenilor de seamă ai zonei, care au contribuit la dezvoltarea culturală, științifică, educațională sau socială a comunității. Această secțiune expozițională foto-documentară prezintă cinci personalități din comuna Șuletea, județul Vaslui:
Gheorghe Focșa, etnolog și patronul spiritual al acestui muzeu, originar din zonă (Rășcani, comuna Șuletea); unul din întemeietorii Muzeului Satului din București și directorul acestuia timp de 30 ani. A făcut parte din echipele de tineri studenți coordonate de Dimitrie Gusti, participând la campanii de cercetare a satelor, prin care se urmărea o analiză pluridisciplinară a vieții rurale.
Virgil Caraivan, scriitor și unul dintre „cei mai iubiți oameni ai comunei”, autor al unor lucrări inspirate din viața satului și promotor al valorilor culturale locale.
Constantin Petrescu, biolog și profesor de botanică, cel care a descoperit și documentat numeroase specii vegetale, contribuind semnificativ la cunoașterea florei românești prin activitatea sa științifică.
Victor Ion Popa, artist, dramaturg și reper al culturii românești. A iubit în mod deosebit viața satului (com. Dodești învecinată cu Șuletea), pe care a evocat‑o în scrierile și amintirile sale. Personalitatea sa complexă, activitatea literară și contribuția la dezvoltarea teatrului românesc îl transformă într-un model cultural pentru întreaga regiune.
Laurențiu Șoitu, profesor universitar dr. emerit și dr. honoris causa, cel care a contribuit la dezvoltarea învățământului și cercetării în domeniul științelor educației, fiind recunoscut pentru activitatea sa academică, pentru lucrările publicate și pentru implicarea în formarea generațiilor de profesori. Originar din zonă, a păstrat o legătură strânsă cu comunitatea, promovând valorile culturale locale și sprijinind inițiativele educaționale și culturale ale regiunii.
Aceste personalități ale comunei sunt evocate prin: portrete, fotografii, cărți și documente: tipărite și semnate olograf; biografii și realizări ale personalităților locale; obiecte personale cu valoare memorialisatică și alte obiecte. Mașina de scris este unul din exponatele centrale în jurul căruia gravitează activitatea tuturor personalităților reprezentative pentru comuna Șuletea. Această sală pune în valoare patrimoniul uman al comunității și creează o legătură între tradiție și modernitate, fiind prezentată într-o manieră vizionară.
„Atelierul meșteșugăresc”
În partea stângă a clădirii se află un spațiu amplu destinat „Atelierului meșteșugăresc” , conceput ca un loc interactiv, în care vizitatorii pot descoperi meșteșugurile tradiționale ale zonei. Această secțiune ilustrează viața economică a satului, ocupațiile fundamentale și preocupările casnice care au guvernat viața comunităților rurale din regiune: arta textilă ilustrează universul domestic feminin, prin piese vestimentare sau elemente de decor interior. Activitatea, profund ritualizată prin intermediul șezătorilor, evidențiază stăpânirea unor tehnici complexe de tors, dărăcit, urzit, cusut și țesut la războiul de țesut; arhitectura vernaculară și prelucrarea artistică a lemnului reliefează abilitățile tehnice ale bărbaților în raport cu mediul forestier local. Dincolo de dogăria utilitară (făurirea vaselor mari pentru stocarea vinului și a cerealelor), fierăritul și mecanica țărănească ingenioasă reconstituie rolul vital al meșteșugurilor metalurgice de suport în economie agrariană. Activitatea din forjă acoperea producția de unelte pentru munca câmpului, potcovitul animalelor și feroneria arhitecturală, funcționând ca o verigă de legătură între toate celelalte ramuri productive ale comunității; economia agropastorală (agricultura și creșterea animalelor) reprezintă fundamentul existențial al comunităților rurale. Spațiul ilustrează practicile arhaice legate de cultivarea cerealelor, a viței-de-vie și a plantelor tehnice, dar și păstoritul tradițional. Sunt evidențiate uneltele specifice (plugul, secera, grapa) și ciclurile calendaristice ale muncii câmpului, care ritmau întreaga viață socială și spirituală a satului.
„Casa tradițională”
În ultima parte a circuitului de vizitare a muzeului se află reconstituirea unei case tradiționale, organizată ca un interior de gospodărie rurală.
Aceasta cuprinde două camere, o tindă și o prispă, iar activitățile de bază surprinse sunt țesutul și pregătirea hranei. Inventarul bunurilor expuse prezintă obiecte de mobilier, lăzi de zestre, război de țesut, vase de ceramică și din lemn, instrumente de uz casnic din metal sau lemn, elemente textile de uz casnic: ștergare, țolice, perne, pilote și pături țesute; ștergare (de perete, de icoană, de masă), fețe de masă brodate, fețe de pernă cu motive tradiționale, obiecte de cult: icoane, cărți religioase, potire, cruci sculptate; obiecte artizanale: vase ceramice.
Reconstituirea unei locuințe tradiționale oferă vizitatorului o imagine completă asupra modului de viață din mediul rural, a organizării spațiului domestic și a valorilor culturale ale comunității.
Localizare
Vă așteptăm cu drag la vizitare!
Muzeul de Etnografie „Gheorghe Focșa”
Locație: Str. Alexandru Ioan Cuza, nr. 13A, Șuletea, jud. Vaslui.
Programări la telefon: 0335 405 692
Muzeograf Valentina Mureșan
Custode Magda Maria Artene