Exponatul lunii

Exponatul lunii ianuarie 2024

Această carte liturgică, numită Triodion, cuprinde rânduielile şi cântările zilnice ale sfintelor păresimi (perioada de asceză și pocăință premergătoare Paștilor), precum şi sfintelor şi înfricoşătoarelor patimi ale mântuitorului Iisus Hristos.

Cartea a fost tipărită în română cu caractere chirilice, în tipografia Sfintei Mănăstiri Neamţ, în anul 1847, de către ieromonahul Cleopa Tipograful şi de Nichita Monahul, prin sârguinţa şi cheltuiala prea cuviosului arhimandrit şi stareţ al sfintelor Mănăstiri Neamţ şi Secu

– Neonil Buzilă (n. 1789, sat Valea Seacă (Suceava) – d. 16 oct. 1853) şi a aparţinut familiei Constantin Sturza şi Safta Sturza, fondatori şi ctitori, aşa cum este menţionat olograf, cu creionul, pe ultima pagină a Triodionului. Ulterior, probabil, proprietari ai acestui exemplar de carte au fost Biserica Sf. Spiridon din Bârlad, (prin existenţa ştampilei şi a numărului de inventar aplicate pe interiorul primei coperte, colţul din stânga, sus), dar şi preotul paroh Vasile Nacu al bisericii mai sus menţionate, numele său fiind ştanţat pe coperta Triodionului. Exemplarul pe care-l deţinem este complet, prezintă coperte confecţionate ulterior, din carton dur, pânzat, negru, cotorul şi colţurile copertelor din pânză, foaie de forzaţ din hârtie obişnuită, culoare oranj, şi 401 file numerotate în chirilică, la care se adaugă 3 file nenumerotate la începutul cărţii şi 2 file nenumerotate la finalul cărţii. De asemenea, atât la începutul cărţii (între foaia de forzaţ şi cea de titlu), cât şi la finalul cărţii (după cele 2 file nenumerotate şi foaia de forzaţ) au fost adăugate file libere, pentru a servi diferitelor însemnări. Prima copertă are ştanţate cu litere latine, aurii, titlul cărţii TRIODUL/ VORNIC A. STURZA/ Pr. Paroh Vasile Nacu/, precum şi semnul crucii ortodoxe.

Tipăritura este realizată bicolor (negru şi roşu), pe două coloane, iar la începutul fiecărui capitol găsim viniete, ce reprezintă scene religioase. Viniete găsim şi în interiorul textului, dar şi la finalul unui capitol.

Litera de început a primului paragraf al fiecărui capitol este ornamentată cu elemente florale. Foaia de titlu este împodobită cu xilogravuri (12 medalioane ce reprezintă trinitatea şi sfinţi, înconjurate de ornamente florale) şi conţine următorul text: „Întru slava sfintei şi cei de o fiinţă/ de viaţă făcătoarei şi/ nedespărţitei/ Treimi./ TRIODION/ de suflet folositoriu/ carele cuprinde toată cuviincioasa slujbă/ din Sfântul şi Marele Post./ Care întru acest chip acum a doua oară sau tipărit/ în zilele binecredinciosului şi preaînălţatului nostru domn/ MIHAIL GRIGORIU STURZA/ cu blagoslovenia înalt preasfântului arhiepiscop şi/ mitropolit al Moldaviei Kyriu Kyr Meletie/ prin sârguinţa şi cheltuiala preacuviosului arhi-/mandrit şi stareţ al sfintelor Monastiri/ Neamţul şi Secul/ Kyr Neonil./ În tipografia sfintei Mănăstiri Neamţul, anul 1847/ de ieromonahul Cleopa Tipograful/ şi de Nichita Monahul.” Pe foaia de titlu, verso, încadrate de un chenar cu elemente vegetale, sunt tipărite o vinietă (ce reprezintă stema Moldovei) şi un text ce are ca titlu „Inscripţie asupra stemei domneşti/ Mihail/ Grigoriu/ Sturza/ Voevod/ Domn/ Ţărei/ Mol-/daviei”. După foaia de titlu, urmează cele 3 file nenumerotate, pe care este tipărit textul intitulat „Înainte cuvântare/ către cetitori”, ce aparţine arhimandritului şi stareţului Mănăstirilor Neamţ şi Secu, Neonil Buzilă.

Exemplarul prezintă mai multe însemnări olografe, făcute cu creionul sau cu cerneală albastră. Astfel, pe foile de la începutul cărţii, destinate însemnărilor, există 4 însemnări olografe. Prima, cu creionul: „3 Martie 1954/ Sa săvârşit aciastă sf. Bi-/serică Te Deum, în prezenţa cleru-/lui din Protopopiatul Raionului/ Bârlad, venit să participe la/ conferinţa de orientare./ Asistent.”

A doua însemnare, cu cerneală albastră: „Spre ştiinţa să fie celor ce vor citi/ În anul 1956, 24 febr., s’a sfinţit monumentala biserică/ zidită din beton şi cărămidă arsă în satul natal/ Dragomireşti jud. Tutova din iniţiativa subsemnatului/ s’au zidat acest sfânt locaş, unde am dus pe ginerele meu preot Ioan Stoica care a păstorit/ 15 ani în care timp s’a zidit acest sf. locaş prin cea/ mai mare muncă şi osteneală depusă chiar în/ timp ce a slujit şi ca diacon când a pus temelia/ din beton apoi sa fabricat cărămida şi s’a zidit/ de cei mai buni maiştri din oraşul Bârlad./ Ioan Zamfirescu, Tanasa Enea, Gh. Mofte, Roscanu/ Gr. Albu, Gh. Ciob(r)arca (?) şi Th. Enachi şi alţii care toţi sau mutat în lumea veşnică./ Dumnezeu săi odihnească./ Acestă sfinţire sa oficiat de P. S. Episcop Teofil/ înconjurat de un sobor de 20 preoţi şi cântăreţi ce au luat parte/ aproape 4000 de credincioşi de prin satele apropiate./ A fost una din cele mai înălţătoare slujbă a sfinţirei/ Gh. Stoinea cântăreţ ipodiacon/ Angajat cântăreţ la biserica Sf. Spiridon fost/ cântăreţ la biserica Catedrala Domneasca şi pensionar/ 1957 Martie 24”.

A treia însemnare, cu creion: „Spre ştiinţă/ În anul 1943 în duminica/ a 3a din post a luat fiinţă/ corul mixt condus de D-şoara/ Maria Evzicov./ la/ această Biserică./ 1943 Iulie 20 zile”. A patra însemnare, cu creion: „Spre ştiinţă/ Pe ziua de 1 Februar 1956/ mia venit transferarea la/ această Sf. Biserică Sfântul/ Ierarh Spiridon dela/ biserica Sfântul Mina/ din Bârlad./ Gheorghe Stoinea/ Fost cântăreţ şi pensionar,/ la biserica Catedrala/ Domneasca 1915/ 1950-1956/ 26 II 917”. Pe a doua filă a Triodionului, în partea de sus a paginii, există o altă însemnare olografă, cu creionul: „Gh. Stoinea cântăreţ la biserica Sf. Spiridon/ fost cântăreţ apoi pensionar 1915-1950-1 Febr. 1956/ la biserica Domneasca/ Bârlad/ şi 14 la/ April 1959”. O altă însemnare olografă, cu cerneală albastră, există pe fila 155, în partea de sus a acesteia:

„24 Mart 1957 Sa aşezat Sf. Icoană Bunavestire făcută de/ preotul Buhuş plătită pictura de Maria Bejan în serviciul bisericei/ la pangar şi paracliser, cu preţ de lei 300 Dumnezeu săi ajute/ Gh. Stoinea cântăreţ/ pentru hramul al II lea a Bisericei strana de la sf. Ioan adusă de/ la biserica Domneasca de subsemnatul fost cântăreţ/ prin [?] Preotului H. Bartolomeu”.

Ultimele două file ale cărţii, nenumerotate, conţin un catalog de nume ale creştinilor ce s-au implicat în tipărirea acestui Triod.

Muzeograf Alina Butnaru

Scrieți un comentariu