22 martie 1599 – s-a născut Anthony Van Dyck, pictor flamand, remarcabil portretist olandez al secolului al XVII–lea.
Elev al lui Rubens şi stabilit, pentru o vreme în Anglia, a devenit pictorul aristrocraţiei de la Curtea lui Carol I, influenţând arta engleză a vremii. Deja de la vârsta de paisprezece ani, Van Dyck pictează portrete și autoportrete valoroase. Măiestria tehnicii tânărului artist este atât de mare, încât Rubens, vorbind despre compozițiile proiectate de el însuși, dar executate de asistenții săi, nu ezită să prezinte lucrările tânărului Van Dyck ca fiind ale sale. Cele mai cunoscute lucrări ale pictorului se numără: „Încoronarea cu spini”, „Portretul lui Carol I, regele Angliei”, „Snyders şi soţia sa”.
Spre sfârșitul vieții, Van Dyck dorea să picteze și altceva în afară de portrete, considerate în această perioadă ca fiind un gen inferior al picturii și se orientează spre tematica istorică sau mitologică („Venus în atelierul lui Vulcan”, 1630 – 1632, „Amor și Psyche”, 1638).
Totuși, în istoria artei el figurează mai ales ca portretist. Nivelul înalt și caracterul inovator al pânzelor sale au consolidat timp de două secole genul cunoscut sub numele de „portret aristocratic”.