La 16 iunie 1835, are loc inaugurarea Academiei Mihăilene, în prezența membrilor epitropiei școlilor, a profesorilor și elevilor.
Academia Mihăileană a fost prima instituţie de învăţământ superior din Moldova. A fost înfiinţată la Iaşi de domnitorul Mihail Sturdza, cu ajutorul lui Gheorghe Asachi şi a mai multor oameni de cultură ai vremii. Este prima instituție de învățământ superior modernă din Moldova (1835 – 1847). Aici erau susţinute cursuri de istorie, filosofie, drept, teologie, chimie, matematică, inginerie, agronomie, arhitectură. Este precursoare a Universităţii din Iaşi şi a Colegiului Naţional şi a pregătit o întreagă pleiadă de intelectuali pe care ii regasim mai târziu în rândurile paşoptiştilor şi ai luptătorilor pentru Unire.
Pe 16 iunie 1835, Academia Domnească (numită şi Şcoala sau Academia Vasiliană) a fost mutată intr-o locaţie nouă şi a fost numită Academia Mihăileană.
La început, cursurile erau de 4 clase (2 inferioare şi 2 superioare), dar cu timpul au ajuns la 7 clase. În cursul superior se predau, la început, filosofia şi dreptul, iar mai apoi s-au înfiinţat catedre pentru toate ramurile ştiinţifice (istorie, chimie, matematică, arhitectură, etc.).
Printre profesorii care au predat aici s-au aflat personalităţi de prim-rang ale culturii româneşti: Mihail Kogălniceanu, Ion Ghica, Ion Ionescu de la Brad, Eftimie Murgu, Damaschin Bojinca, Cristian Flechtenmacher, C. Maisonable, Petre Câmpianu, Nicolae Docan, Simion Bărnuţiu, Petre Suciu, Teodor Veisa etc.