Gheorghe Ivănescu (n. 20 octombrie / 2 noiembrie 1912, Vutcani, fostul județ Fălciu, actualmente județul Vaslui – d. 3 iunie 1987, Iași) a fost un lingvist și filolog, profesor universitar român.
Urmează studiile liceale la Bârlad, la Colegiul Național „Gheorghe Roșca – Codreanu” pe care le-a absolvit în 1930. Este licențiat în filologie modernă la Facultatea de Litere și Filosofie din Iași, în 1933. Studii postuniversitare la École Pratique des Hautes Études din Paris (1934-1935) și la Școala Română din Roma (1935-1937). Doctor în filologie (1945).
Devine asistent universitar, apoi profesor la Universitatea din Iași (1945-1952), cercetător științific, profesor de lingvistică romanică și generală la Universitatea din Timișoara (1962-1969), profesor de lingvistică românească și indoeuropeană la Universitatea din Craiova (1969-1971), după care revine la Universitatea din Iași, ca profesor de lingvistică indo-europeană.
În 1965 a fost ales membru corespondent al Academiei Române.