12 mai

Liviu Deleanu (n. 8 februarie 1911, Iaşi – d. 12 mai 1967, Chişinău) a fost un poet român. S-a născut în orașul Iaşi. Numele lui adevărat este Lipa Cligman.

Primii paşi în literatura lui Liviu Deleanu au fost ghidaţi de o intuiţie sigură a poeziei, fapt care i-a ajutat să colaboreze, un timp, la celebrele Bilete de papagal, redactate de Tudor Arghezi, care i-a publicat poeziile Există un Dumnezeu, Renaştere, Timp, Omul cu ochii mici.

Creaţia lui de pînă la 1940 a stat sub semnele neîndoielnice ale modernismului: atmosfera macabră, pustiul, urîtul, tăcerea. Se simte influenţa unor scriitori mari, ca Charles Baudelaire, George Bacovia, Ion Pillat.

A debutat în anul 1927 cu placheta de versuri Oglinzi fermecate, dupa care au urmat Ceasul de veghe, carte pomenită de George Călinescu în monumentala sa Istorie a literaturii române de la origini pînă în prezent. În 1940 scriitorul se refugiază la Chişinău, în anii războiului plăsmuind o serie de cîntece inspirate (Cîntec scris pe patul armei, Cantec scris pe lat de palos etc.), după război activînd mai ales în domeniul literaturii pentru cei mici: Poezii pentru copii: Mi-i drag să meşteresc, Bucurii pentru copii, Licurici s. a. La poezia pentru adulţi se întoarce în 1952, cînd îi apare cartea Vremuri noi , tributară ideologiei comuniste. A plătit vama regimului sovietic şi prin poemul Krasnodon (ulterior intitulat Tinereţe fără moarte), şi prin basmul dramatic Buzduganul fermecat. Talentul liric al lui Liviu Deleanu s-a manifestat din plin în cărţile Dragostea noastră cea de toate zilele şi Cartea dorului.

Faptul ca s-a format şi a activat, un timp, în cadrul literaturii române, servindu-se de o limbă română curată şi expresivă, i-a permis lui Liviu Deleanu să se distingă şi după 1940 printr-o scriitură nu numai corectă, dar şi plastică, de cele mai multe ori sugestivă. Vocabularul poeziilor sale nu conţine rusisme, de care limba vorbită la est de Prut nu se poate debarasa nici pînă azi, frazele sale nu sunt calchiate mecanic şi greşit după fraze ruseşti. Se adaugă, bineînţeles, munca asiduă a scriitorului întru cizelarea sau, după cum se exprimă el însuţi, cioplirea versului, ca acesta să sune frumos şi să exprime cît mai bine sentimentul, ideea, atitudinea autorului. În felul acesta Liviu Deleanu dădea tuturor colegilor de breaslă un exemplu concret de atitudine creatoare faţă de măria sa.

Talentul liric al scriitorului s-a manifestat în chip strălucit în poeziile de dragoste, întemeiate pe sentimente sincere, exprimate cu o maiestrie aleasă. Măiestria literară a lui Deleanu constă nu numai în abordarea ingenioasă, amplă şi profundă a unor subiecte, teme, probleme de mare interes şi importanţă, ci şi în evocarea subtilă a unor sentimente gingaşe, în recrearea unei atmosfere favorabile dezvăluirii acestor sentimente. Un domeniu specific de manifestare a maiestriei lui Liviu De leanu îl constituie sonetul.

S-a stins din viaţă la 12 mai 1967 la Chişinău.